GENERALITĂŢI

Pornind de la cunoaşterea mecanismului stărilor afective, trăirilor, manifestărilor, tendinţelor umane, putem defini conflictul ca fiind totalitatea stărilor afective, cu atât mai diverse, accentuate cu cât nivelul sau limitele (ne)concordanţelor acestor stări,  intră în contact cu o diversitate de factori  periferici .

CONFLICTELE pot fi, de la simplele disensiuni, certuri, fricţiuni  până la scandaluri uriaşe, dispute acerbe; de la simplele divergenţe de opinie, încordări, până la tensiuni extreme, legături afective puternice; de la incompatibilităţi de atingere a scopului, dezacorduri, până la pasiuni de neimaginat, definitive instabilităţi, dezechilibre, schimbări imprevizibile, etc..  Pot apărea prin  interacţiunea/  interferenţa dintre două stări de lucruri/fapte  diferite una de cealaltă,  raportate la necesităţi, principii, interese, responsabilităţi, obligativităţi, decizii, obiective, ţeluri etc.

Conflictul a  căpătat în modernism noi valenţe, a devenit din ce în ce mai mult divergenţă de valori, ceea ce îl face greu de escaladat.

Conflictul se indentifică prin dezechilibrul emoţional/ fizic ivit între două (sau mai multe) părţi care au/ îşi urmăresc propriile nevoi, propriile interese, fiecare diferite de ale celeilalte/ celorlalte părţi şi, în  consecinţă, unele în detrimentul celorlalte,  cel mai des determinate/ generate de percepţii, de prejudecăţi, de emoţii, de absenţa puterii/ capacităţii de analiza obiectivă şi, de ce nu, de gradul de inteligenţă, de bagajul socio-cultural general şi chiar economic al fiecarei părţi.

Aşadar,  în  structura unui conflict,  intervin, iată,  elemente obiective si elemente subiective.  În mod evident,  elementele subiective (:noţiunile preconcepute, percepţiile, emotiile, neînţelegerile, etc), au menirea de a umbri raţionalul, de a perturba normalitatea,  lăsând prin ubicuitatea lor, infim spaţiu elementelor obiective, mai cu seamă atunci când au fost create, acumulate, dezvoltate în sensul vădit egoist al obţinerii şi conservării  unui confort persoanl , de-a lungul existenţei individului.

Elementele obiective, în schimb, sunt cele care permit cel mai bine evaluarea litigiului în toate manifestarile sale, în toata diversitatea sa, indiferent de amploarea evenimentelor. De-a lungul unei experienţe de viaţă,  este dificil sau chiar imposibil să găsim un interes comun al mai multor individualităţi.

MEDIATORUL, în mod  esenţial, trebuie să abordeze litigiul sub aspectul elementelor obiective, care în comparaţie cu cele subiective,  pot  fi  cu certitudine unicele înţelese şi acceptate de către toate părţile, numai în baza aceastei similitudini,  putându-se stabili un raport de bună colaborare între părţi şi cu părţile.

Este fundamental a se avea în vedere faptul că elementele obiective nu sunt cu nimic mai importante decât elementele subiective,  nu pot fi tratate şi apreciate seaparat unele în defavoarea celorlalte;  ele trebuie analizate individual dar,  nu în cele din urma, prin comparaţie sau asociere. Numai  prin sincronizarea laturii subiective cu latura obiectivă,  se poate obţine  adevăr, corectitudine, înalt profesionalism.

Mediatorului îi revine misiunea imperios necesară de a localiza, de a indetifica, de a temporiza componentele esenţiale ale conflictului spre a putea ulterior să le utilizeze ca instrumente preţioase în obtinerea unui acord comun şi/sau cu atât mai mult,  printr-o inteligentă  şi creativă abordare, prin metode profesionale  inspirate, să exploreze cauzele concrete usor de neutralizat, de eliminat, în vederea obţinerii unei soluţionări cât mai paşnice a litigiului şi chiar stingerii lui.

MEDIEREA nu este o procedură prin care are loc convingerea părţilor de a găsi rezolvări  imediate, forţate  cu privire la conflictele născute între acestea ci,  este un întreg proces cognitiv, constructiv, prin intermediul căruia părtile  sunt consiliate, ajutate să îşi dezvolte perspectiva de examinare şi analiză aprofundată a(supra) cauzelor, a rădăcinilor dezacordurilor, diferendelor, ciocnirilor, conflictelor, luptelor dintre părţi, în scopul conştient şi concis de a gasi calea, măsura (cea mai) satisfăcătoare, de aplanare, de neutralizare, de eliminare a acestor cauze  şi chiar a vechilor conflicte.

Mediator, Viorica Ungureanu