Conflictul este un fenomen cu care ne confruntăm la fiecare pas în amploarea evenimentelor cotidiene, pe parcursul întregii existenţe umane. Conflictul în sine nu este un element distructiv, ameninţător, ci formele sale de manifestare conform unor principii, mentalităţi, percepţii determină / generează avantaje pentru o parte şi dezavantaje pentru cealaltă parte, incertitudini pentru unii şi realizări pentru alţii, dezechilibru pentru unii, armonie totală pentru ceilalţi.
Conflictul are în structura sa elemente negative cum ar fi: frământările personale, agitaţia, neliniştea, ostentaţia, agresivitatea, violenţa, rezistenţa socio-culturală, competiţia pentru succes etc.
Comunicarea este cheia dezlegării şi stingerii oricărui conflict. Comunicarea este schimb de informaţii prin cooperare. Numai cooperarea aduce părţile în situaţia imperios necesară de a se cunoaşte între ele, de a afla una opiniile celeilalte, de a accesa fiecare simţirile , trăirile celeilalte părţi, responsabilităţile, raţionamentele acesteia.
Conflictul ca şi comunicarea au puncte comune în dezbatere, acestea fiind de ordin valoric, etic, de abordare.
Nu orice relaţie tensionată este un potenţial conflict distructiv, o neapărată degradare a afectului sau probităţii etice a indivizilor, dimpotrivă, din mari conflicte se nasc imperii de înţelepciune şi înţelegere, de încredere în sine şi în celălalt, de progres, de autocontrol, autodisciplinare, autocunoaştere.
Viorica Ungureanu